marţi, octombrie 14th, 2008


Semnalăm şi salutăm apariţia celei de-a şasea cărţi a scriitorului Ion D. Pârvănescu, Enigma unei dileme (Tr. Severin, Editura Dunăreancu, 2008, 248 pag.). Deşi se vrea un roman, cartea este de fapt un zguduitor document memorialistic. Eroul principal al cărţii este tatăl scriitorului, Dănilă Pârvănescu, zis Dunăreancu. Autorul pune cap la cap amintirile adunate de-a lungul vieţii de la cei pe care i-a cunoscut şi realizează portretul eroului, dar şi un document de epocă. Atenţia specială se concentrează asupra perioadei în care eroul participă la al doilea război mondial, dar şi asupra perioadei de după război, perioada stalinistă, perioada colectivizărilor forţate, perioada detenţiei de la închisoarea de exterminare de la Piteşti. Intră în scenă personaje cu care eroul cărţii a avut contacte de-a lungul a trei sferturi de veac din Colibaşi, din Bârda, Malovăţ, din ţară, din Rusia şi de pe unde l-au purtat paşii. Reţinem grija autorului de a scoate în evidenţă preocuparea permanentă a eroului său de a rămâne un om cinstit şi demn, de a lupta pentru patrie, pentru dreptate şi adevăr, chiar cu preţul libertăţii şi al vieţii sale. Ii mulţumim autorului pentru efortul făcut şi îi urăm succes şi cât mai multe cărţi! >>>Al. Stănciulescu-Bârda>>>

Pentru poetul MIHAI ŢOPA, metaforic vorbind, totul pare a fi posibil: până şi razele de lumină pot avea umbră, după cum şi soarele are pete. După cum afirmă autorul în moto-ul cărţii: „Prezenta carte reprezintă un snop de raze de lumină, la umbra cărora am stat, am cugetat şi am scris…” Acesta ar fi unul din tâlcurile titlului antologiei poetic: „Printre raze de lumină” apărută recent, (în anul 2008) la editura Mirton din Timişoara. Volum a fost precedat de multe alte poezii răsfirate prin paginile revistelor „Literatura şi arta” din Chişinău, „Tibiscus” din Uzdin, „Familia” din Petrovaselo (Iugoslavia), dar şi în cele din Timişoara: „Anotimpuri literare”, „Nădejdea noastră”, „Vrerea”, „Orient latin”,Coloana infinitului”,„Catharsis”, „Clio” etc. A mai publicat şi cărţi de poezie şi de eseuri dintre care amintim: „Călătorii imaginare”, „Aşa vă place istoria?”, „Doamne fă să-ngeţe timpul”, „Versuri de bunic”, Mirajul luminii” etc.

Născut în comuna Lipnic din judeţul Soroca-Basarabia în 1933, poetul a urmat liceul Traian Doda din Caransebeş, judeţul Caraş, apoi Institutul de căi-ferate din Bucureşti. A lucrat ca inginer feroviar la Regionala C.F.R. din Timişoara până la pensionarea sa în 1991.

Încă elev fiind începe să scrie şi să publice versuri, sub îndrumarea atentă a poetului Alexandru Jebeleanu, iar la Caransebeş a condus un cenaclu literar.

Cartea de faţă cuprinde versuri rimate ce parafrazează cuvinte care ne rămân în memorie după lectura poeţilor – pe drept cuvânt socotiţi „canonici” din literatura română şi din cea universală. La încept sunt pomeniţi cronicarii: „Biruit-au gândul…” / Scrie cronicarul: / iară eu ca dânsul / am, voit să fiu, …”

Mai încolo, este consemnat în versuri chipul poetului naţional: „A vorbi prin cuvântul / lui Eminescu / înseamnă a duce lumină / până departe, / pe unde noaptea / cu ziua se-ngână.” Sunt evocate apoi momente biografice, mai ales cele legate de truda zilnică la ziarul „Timpul”: „repede trecuse vara. / S-a schimbat şi anotimpul. / Lucru-i mult, ţigări, cafele, / telegrame şi misive.” >>>Florin Contrea>>>