Cunoscut mai mult din participările insolite la activităţile culturale importante desfăşurate în judeţul Buzău, membru al străvechilor cenacluri şi al redacţiilor efemerelor reviste literare locale, Aurel GANEA (născut în 1950 în satul de munte Piatra Albă) a împrumutat lentoarea acestora din urmă, hotărându-se abia la 57 de ani să-şi strângă agoniseala creativă între copertele unei cărţi cu un titlu inspirat ( „Artizania”, Editura Omega , 2007). Acest volum de proză scurtă (cu totul 28 de schiţe) însoţit de cinci comentarii grafice ale lui Florin Menzopol se bucură de prezentările remarcabile făcute de scriitorii Marin Ifrim („exotic, ferm şi alert”), Dumitru Ion Dincă („enciclopedist răzvrătit, temut polemist”) şi Vasile Nicolescu („este adeptul ideii de sincretism al artelor cu ştiinţele, filosofia şi religia”).
Cartea are trei secţiuni: Anti-Ficţionaria, Ficţionaria, Mic jurnal anglo-francez. Schiţele urmăresc temperamentul autorului, care e un coleric senzorial. Fiecare debutează cu notaţii exacte, continuă cu transcrieri sentimentale, pentru a sfârşi în monolog şi meditaţie. Uneori logica tinde spre exces, dar epicul se salvează prin contaminarea elementului real cu cel miraculos. Schimbarea planurilor şi povestirea in povestire, flashul sunt alte procedee îndrăgite de autor. Personajul-narator ia parte la situaţii fireşti care primesc alte dimensiuni datorită disponibilităţii lui pentru polivalenţa socială şi psihică. Acest lucru, ca şi celebrarea umanului prin introducerea continuă a unor personaje noi asigură un ritm epic şi o lectură plăcută. Piesele de rezistenţă sunt Pasăre deasupra noastră, realul (I şi II), O convorbire cu proza, Româna care doare. >>>Gheorghe Postelnicu>>>
