În prefaţă, Marius Chelaru reia câteva secvenţe din ziarul ,,Opinia ”(Buzău) şi din revista ,,Cronica” (Iaşi),unde i-a dedicat comentarii, arătând că se retrage în faţă ,,sertarului cu amintiri” şi exprimă renunţarea, aşteptarea, nostalgia, singurătatea,fără să fie uşor de definit poezia sa.

Din ciclul ,,Amintiri şi nori ” se desting nostalgia după lumea pierdută a copilăriei (,,Basm”, ,, Copilul din nori”), sentimentul de însingurare

de alienarea (,, Acasa” , ,,Cel mai bun prieten”) şi cunoştinţa dureroasei poveri de a stăpâni cuvântul(,, Cuvintele “).Poetul are un acut sentiment de tristeţe, sensibil la trecerea inexorabilă a timpului, singularizănd : ,,umbra câinelui [.... ] gata să sară la beregata singurătăţii” (,,Câinele ploii”).

Singuratic, ,,la fel ca rândunica\ izgonită din cer”, poetul observă ca viaţa este înşelătoare, necruţătoare (,,Ochiul fantomei “),se simte de parcă un străin ar trăi în locul lui (,,Străinul”) şi trăieşte o realitate paralelă(,, Magnolia”).

O frumoasa piesă despre prietenie este ,,Întoarcere desculţă”,care are dedicaţia ,, pentru Mirela si Cornel”: ,, să priveşti cele o mie de lucruri,\ sau poate mai multe, ale prieteniei\ şi să le aşezi pe rafturile amintirii\ ca pe nişte singurătăţi preţioase. \Uneori să le ştergi de surâsuri \şi să le ordonezi într-un alt \punct de echilibru al veşniciei,\ alteori să le povesteşti gândurilor:\,,Uite, asta e pielea de tigru\ a profesorului meu de tăcere,\ aripa din stânga e a unui foşnet de mierlă\ iar aceste urme desculţe pe zăpadă\ o întoarcere din Predealul inimii către ziua de mâine …”

Lumea e haotică şi aglomerată, spectacolul ei se desfăşoară pe câmpul de luptă unde se confruntă sentimentul puternic şi ,,forţa întâmplărilor mărunte”(,, Gară în cer”).Totul este iluzie, inclusiv sentimentul, întrucât poetul aşteaptă o iubire care nu devine realitate(,,Plajă târzie”, ,,Rugă”, ,,Umbră”). >>>Corneliu Vasile>>>