Dacă am numărat noi bine, poetul Alexandru Dumitru (membru al USR, din 2004) a ajuns la al 7-lea volum de poezie – după Arena (Corgal Press, Bacău, 1995), Univers în colivie (Junimea, Iaşi, 1998), Şah la metaforă (Ed. Aristarc, Oneşti, 2000), volumele bilingve Poemul manechin – The puppet poem (Timpul, Iaşi, 2001), Secunde în furtună – Secondes à l’orage (Timpul, Iaşi, 2003) şi Matricea de onoare (Casa Scriitorilor, Bacău, 2005).

Poeme de zestre – acest titlu trimite, prin cuvântul „zestre”, la acumulare secretă, predictivă/predictibilă şi sărbătorească, la un conservatorism spiritual – dar şi la nădejdi şi viziuni asupra tranziţiei, ritualice, către un alt stadiu de existenţă – ontico-spirituală. Orice zestre se acumulează mistic, fermecat, harnic şi secret, în vederea NUNŢII – ori, nunta este ritual de trecere, sugerează necesara şi visata metamorfoză/aventură fiinţială: “zilele de zestre şi aventură” (cf. Aplomb, p. 27). O altă existenţă/experienţă spirituală, radical diferită de cea/cele anterioară/e. Poetul, ca “nou iniţiat”(cf. Aplomb, p. 27), îşi asumă moartea şi învierea, conform schemei cristice, iar Poezia devine mijlocul, instrumentul spiritual al preschimbării alchimico-spirituale: “răstignirea mea/pe crucea poeziei” (cf. Reper, p. 12), asumându-şi şi “stigmatul de sânge” al noii lumi(Vertical, p. 35), dar şi noul ritm, orfic: “Muzica e pulsul inimii tale” (cf. Fiori atenuaţi, p. 47), dar şi o “altă cunoaştere” (cf. Altă cunoaştere, p. 69), dar şi preschimbarea otrăvii dinamismului-săgeată, din contingent – în VENINUL/V.I.T.R.I.O.L.-ul ALCHIMIŞTIŞOR, cei preschimbători ai “josului” înjositor spiritual, în “susul” celest/mântuit, eliberat de sclaviile contingentului…: “Voi încerca să aflu mai bine/de unde veninul curge s-aline/sânge otrăvit de săgeată” (cf. Miniatură, p. 58). Nu e părerea noastră subiectivă, ci martor ne stă textul, plin de vocabulele transfigurării/străpungerii spre noi orizonturi de Duh: metamorfoză, primenire, străpungere, renaştere, re-întemeiere, a schia pe existenţă (n.n.: deci, a transgresa, prin zbor, existenţa terestră), aventură, imitare de înger, suspensia sângelui, exilat de memorie (n.n.: ceea ce se traduce: extatic, ieşit, cu Duhul, din corporalitatea fizico-eterică, cu propensiuni spre astral/Sine Spirituală), plutire etc. etc. >>>Adrian Botez>>>